« Home

 

Aprecieri despre Antologia Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec:

 
 
« „La mii de kilometri de ţară”, scriu Adrian Erbiceanu, preşedintele şi Ionuţ Caragea, vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec în Cuvîntul de deschidere al acestei antologii, oamenii „se asociază, ori de cîte ori se iveşte prilejul, întru sprijinirea necondiţionată a promovării şi perpetuării limbii lor de origine”. Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ), în colaborare cu Fundaţia Română din Montréal şi Asociaţia Culturală Română, prin intermediul suplimentului literar al revistei „Tribuna noastră”, şi pe propriul spaţiu virtual au susţinut o serie de activităţi în acest sens. La finele lui 2009 asociaţia a editat această antologie, în care sînt poemele unor autori şi din România, parte din filiala USR Iaşi, al cărei membru, de altfel, este Ionuţ Caragea (Angela Baciu, Angela Furtună), sau din orasul Iaşi (Daniel Corbu, Petruţa Spînu, Dumitru Scorţanu, Marius Chelaru). Sînt, cum scrie în Cuvîntul de deschidere, treizeci şi nouă de autori, oameni „diferiţi ca vîrstă, educaţie sau preocupări cotidiene”, dar reuniţi sub semnul limbii române. Un volum în care limba română şi-a găsit loc, la mii de kilometri depărtare de casă. » (Marius CHELARU, în revista Convorbiri literare, 2010)

« Am căutat să semnalăm de cîte ori am avut ocazia realizările pe tărîm literar ale românilor care au ajuns să trăiască în afara graniţelor de stat, în „diaspora” sau/ şi colaborările acestora cu cei din ţară. Astfel, între altele, în mai 2010 semnalam în rubrica noastră apariţia, spre finele lui 2009, a primei antologii a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, preşedinte Adrian Erbiceanu, vicepreşedinte Ionuţ Caragea. „Atunci cînd, în 2009, la numai un an de la înfiinţare, am decis să edităm o antologie a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec, folosindu-ne de propriile noastre forţe, mulţi au dat din cap a neîncredere”, scriu cei doi în cuvîntul de început (La ora bilanţului). Iată că Asociaţia a editat acum o a doua antologie. „Este uşor să înregistrezi o companie şi să-i dai un nume”, scrie în continuare în cuvîntul de deschidere (noi am spune că şi asta poate încă să fie mai dificil în România decît în Canada), „e cu totul altceva să treci peste obstacolele inerente începutului şi să dovedeşti că eşti de folos comunităţii din care faci parte”. Să menţionăm că, activităţile asociaţiei (care azi, la şapte ani de la înfiinţare, are 64 de membri), nonprofit dar, din ce am putut vedea, bine organizate, sînt mediatizate şi în spaţiul virtual, că, pînă azi, sub sigla acesteia au apărut cincisprezece cărţi. Cum citim în volum, realizatorii antologiei sînt: Adrian Erbiceanu – consilier editorial, Ionuţ Caragea – coordonator principal, Dumitru Scorţanu – redactor-şef (membru în Comitetul executiv al ASLRQ). Din cei 64 de scriitori prezenţi în această antologie, 24 sînt români care trăiesc sau au trăit în Canada, iar 31 fac parte din Uniunea Scriitorilor din România, parte din filiala USR Iaşi, al cărei membru, de altfel, este Ionuţ Caragea (Angela Baciu, Angela Furtună), sau din oraşul Iaşi (Daniel Corbu, Petruţa Spînu, Dumitru Scorţanu, Marius Chelaru). Semnalăm această antologie şi ţinem să subliniem alte cîteva aspecte. Deşi acestea există, sînt puţine locuri din lume unde comunităţile româneşti reuşesc să se închege cumva, să aibă şi activităţi sociale, apoi să realizeze şi proiecte culturale de acest tip, colaborînd cu autorii din ţară dar şi din alte locuri din afara graniţelor unde aceştia au ajuns să vieţuiască. Şi din această perspectivă, este o iniţiativă care merită semnalată, cum, la fel, merită amintite eforturile pe care le face Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (şi) pentru promovarea autorilor de limbă română. » (Marius CHELARU, în revista Convorbiri literare, 2015)

« Pentru a-şi stâmpăra setea de cultură, deşi aflaţi la mii de kilometri de ţară, o mână de intelectuali români se adună în jurul unei asociaţii pentru a promova limba strămoşească. Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ), condusă de Adrian Erbiceanu-preşedinte şi Ionuţ Caragea-vicepreşedinte, este un nucleu de coalizare a românilor din canada întru literatură, o flacără vie care reuşeşte să fie ambasadorul de necontestat al limbii române. Înfiinţată în urmă cu aproximativ un an, asociaţia a adunat iniţial, în jurul ei, oameni înzestraţi literar din zona oraşului Montréal şi din împrejurimi. Însă tot mai mulţi scriitori au dorit să adere la acest grup al dulcilor cuvinte, ca urmare, ASLRQ şi-a mărit constant numărul de membri, încorporând, statutar, în rândurile ei, nume cunoscute din diaspora şi din ţară. Astăzi, ASLRQ este unul dintre militanţii pentru tot ceea ce înseamnă identitatea românilor, pentru ca, departe de ţară, să fim cunoscuţi aşa cum trebuie. Cenaclul virtual „Prietenii poeziei“ a strâns în jurul lui o mulţime de împătimiţi ai slovei ritmate de pe toate meridianele globului. Antologia editată de ASLRQ, nemureşte pentru posteritate 39 de scriitori stabiliţi în Canada, România, Franţa şi Polonia. Dintre scriitorii prezenţi în antologie amintim pe Decebal Armaşu, Angela Baciu-Moise, Veronica Balaj, Alina Beiu-Deşliu, Ovidiu Bufnilă, Mihaela Burlacu, Ionuţ Caragea, Marius Chelaru, Daniel Corbu, Valeriu Cuşner, Ion Anton Datcu, Adrian Erbiceanu, Ştefan Doru Dăncuş, Petre Flueraşu, Constantin Frosin, Angela Furtună, Traian Gărduş, Virginia Mateiaş, Ionel Popa, Ana Ruse, Lia Ruse ş.a. Bistriţa este reprezentată de scriitoarele Melania Cuc şi Mariana Pop. Antologia ASLRQ este a treia carte apărută la Editura ASLRQ din Montréal, editură fondată de Adrian Erbiceanu şi Ionuţ Caragea, şi cuprinde biografii şi creaţii în limbile română şi franceză, aşezate în 164 pagini, format academic. O bucurie pentru sufletele iubitoare de literatură. » (Menuţ MAXIMINIAN, în revista Răsunetul de Bistriţa, 2009)

« În această toamnă a apărut Antologia Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ), ediţia 2009. În paginile volumului de versuri şi proză se regăsesc şi creaţiile a cinci autori constănţeni: Corneliu Leu, Mihaela Burlacu, Ionuţ Caragea, Valeriu Cuşner şi Ana Ruse. Scriitorul, dramaturgul şi regizorul Corneliu Leu, născut în urmă cu 77 de ani, la Medgidia, este prezent în această antologie cu un fragment din „Romanul Plângerilor sau Călăul lui Dracula”. De profesie economist, Mihaela Burlacu tratează, în romanele sale, psihologia feminină, construind cu sensibilitate destinul eroinelor sale. În antologia editată de ASLRQ sunt prezentate fragmente din cele trei volume ale sale publicate până în prezent: „Te iubesc, e prea puţin” (premiul de debut al U.S.R. Dobrogea pe 2006), „Rugaţi-vă pentru îngerii ascunşi” şi „Decalogul tăcerilor albastre”. Născut pe meleaguri dobrogene, la Constanţa, Ionuţ Caragea - cofondator şi vicepreşedinte al ASLRQ este autor al mai multor volume de poezii, aforisme şi nuvele de ficţiune, o parte din aceste volume regăsindu-se în această antologie. Poetul constănţean Valeriu Cuşner prezintă în volumul antologic o serie de poezii cu încărcătură emoţională precum: „Răstignire”, „Euristică”, „Prea târziu” sau „Podurile”. Tot cu versuri vine în prim-plan şi prolifica autoare Ana Ruse, membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Dobrogea din anul 1995, a Societăţii de Haiku din Constan]a, a Ligii Navale - Filiala Constanţa şi a Asociaţiei „Pro-Basarabia şi Bucovina“. Antologia Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ) reuneşte scriitorii de limbă română din provincia Québec şi scriitorii români cu orientare francofonă din exteriorul provinciei Québec, implicându-se în promovarea culturii româneşti în provincia Québec, în Canada şi pretutindeni în lume. » (Mirela STÂNGĂ, în ziarul Telegraf din Constanţa, 2009)

« Recent, a apărut cea de-a treia carte a Editurii ASLRQ (Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Montreal), fondată de Adrian Erbiceanu şi Ionuţ Caragea (preşedinte şi vicepreşedinte ai asociaţiei), „Antologia ASLRQ” cuprinzând biografii şi creaţii (în limbile română şi franceză) ale primilor 39 de membri (în ordinea intrării) ai asociaţiei. Printre autorii cuprinşi în volum se numără, cu versuri, şi poeta şi publicista din Suceava Angela Furtună. ASLRQ îşi doreşte să-i cuprindă pe scriitorii de limbă română din provincia Quebec (Canada), alături de alţi scriitori de orientare francofonă din Canada şi de oriunde din lume. Potrivit liderilor săi, la numai un an şi jumătate de la înfiinţare, asociaţia cuprinde 45 de autori din Canada, România, Franţa şi Polonia. Printre ei se numără şi alţi autori din sau originari din judeţul nostru (sau din Bucovina istorică), precum Corneliu Leu, Elena Ştefoi, George L. Nimigeanu. Deşi deocamdată se poate observa (şi) valoarea inegală a membrilor asociaţiei, printre aceştia se numără scriitori cu nume care, în ţară şi chiar în afara ei, nu au nevoie de recomandări: Daniel Corbu, Marius Chelaru, Aurel Pop etc. Adăugăm la cele de mai sus şi că vicepreşedintele asociaţiei, poetul Ionuţ Caragea (născut la Constanţa, şi nu „pe Google”, cum ar spune titlul unuia dintre primele sale volume), a publicat în aceste zile un nou volum de versuri, „Guru amnezic”, volum prefaţat de Constantin Miu şi cu o postfaţă de Angela Furtună. » (Liviu-Dorin CLEMENT, în ziarul Crai Nou din Suceava, 2009)

« Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec anunţă apariţia „Antologiei ASLRQ 2015“. Printre cei 64 de scriitori din Canada, România şi diaspora care sunt prezenţi în antologie, se regăsesc şi dobrogenii Mihaela Burlacu, Ionuţ Caragea, Valeriu Cuşner, Emilia Dabu, Vasilica Mitrea, Ion Roşioru şi Ana Ruse. Antologia a fost publicată la editura ASLRQ din Montréal, avându-i ca realizatori pe: Ionuţ Caragea - vicepreşedinte al ASLRQ şi coordonator principal al antologiei; Adrian Erbiceanu - preşedinte al ASLRQ şi consilier editorial; Dumitru Scorţanu - redactor-şef. Este a doua antologie publicată de ASLRQ, după cea din 2009. (...) Ionuţ Caragea s-a născut pe 12 aprilie 1975, la Constanţa. Este poet, prozator, critic, editor, autor de aforisme şi promotor cultural. Locuieşte în Oradea, România. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi, cofondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec, membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, membru de onoare al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ, membru onorific al fundaţiei Maison Naaman pour la Culture din Liban, membru al Elis - Reţeaua românilor remarcabili din lume, membru de onoare al Asociaţiei Internaţionale de Paradoxism, membru al organizaţiei culturale Diversité Artistique din Montréal, membru al organizaţiei culturale Poetas del Mundo din Chile etc. Pe fondul prieteniei şi legăturii de nume cu prinţul Eugen Enea Caraghiaur, primeşte, în 2008, titlul nobiliar de Baron al Casei Cumane de Panciu. A debutat în anul 2006, la Editura STEF din Iaşi, cu volumul de versuri „Delirium Tremens“. Poeziile, aforismele, nuvelele de ficţiune şi eseurile critice îi sunt publicate în numeroase reviste, ziare şi antologii din România şi din diaspora. Este unul dintre cei 20 de autori publicaţi în „Antologia aforismului românesc contemporan“ (Editura Genesi, Torino, 2013). În iunie 2012, câştigă Premiul de creativitate la Concursul Internaţional „Naji Naaman“, cu aforisme din volumul „Dicţionarul suferinţei“ (Editura Fides, Iaşi, 2008), traduse în limba franceză de prof. univ. dr. Constantin Frosin. A fost printre câştigători la mai multe concursuri de poezie şi proză scurtă. Este tradus în cinci limbi de circulaţie universală: engleză, franceză, spaniolă, italiană şi arabă. A fost numit „Poetul născut pe Google“, după numele volumului „M-am născut pe Google“ (Editura STEF, Iaşi, 2007). În 2012, i-a fost publicată, sub pseudonimul Snowdon King, traducerea în limba engleză a romanului science-fiction Uezen, la editura americană Wildside Press. În perioada 2003-2011 a trăit în Montréal, Canada, devenind cetăţean canadian în anul 2008. » (Cosmin BELE, în ziarul Ziua de Constanţa, 2015)
 
« Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ) a împlinit în acest an 8 ani de existenţă. ASLRQ s-a înfiinţat la data de 16 iulie 2008, fondatorii ei fiind scriitorii Adrian Erbiceanu, preşedinte, şi Ionuţ Caragea, vicepreşedinte. Scopul creării Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec a fost acela de a reuni scriitorii de limbă română din provincia Québec şi scriitorii români cu orientare francofonă din exteriorul provinciei Québec, totodată implicându-se în promovarea culturii româneşti în provincia Québec, în Canada, dar şi pretutindeni în lume. Imediat după înfiinţare, ASLRQ a început să se impună ca una dintre organizaţiile locale care promovează susţinut cultura românească. În anii care au urmat, ASLRQ a desfăşurat o activitate culturală şi literară intensă pentru comunitatea românească din Canada şi nu numai, constând în editări de cărţi, lansări de cărţi, participări la festivaluri literare şi alte evenimente culturale. Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec are în prezent un număr de 66 de membri, scriitori de certă valoare, recunocuţi atât în ţară, cât şi peste hotare. De asemenea ASLRQ are propria editură cu acelaşi nume, unde până acum au fost publicate un număr de 16 cărţi, din care 2 sunt antologii care cuprind membrii acestei asociaţii literare. În colaborare cu Fundaţia Română din Montréal şi Asociaţia Culturală Română, ASLRQ a organizat, sprijinit şi participat la numeroase activităţi de interes comun. În cadrul Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec funcţionează şi cenaclul literar virtual „Prietenii poeziei”. Acesta a fost fondat în anul 2007 de către Ionuţ Caragea şi reuneşte scriitori de pe întreg mapamondul, dedicaţi limbii şi literaturii române. „Am creat Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec cu scopul de a reuni scriitorii de limbă română din Québec, astfel încât să avem un spaţiu în care să promovăm limba şi cultura română, să ne simţim ca acasă”, a declarat Ionuţ Caragea, membru fondator şi vicepreşedinte al ASLRQ. » (Mircea POPESCU, în ziarul Jurnal Românesc, 2016)
 
Aprecieri despre eseurile din volumul "Literatura Virtuală şi Curentul Generaţieu Google":
 
« Într-un interviu recent, acordat revistei (on-line) Viaţa pozitivă, Ionuţ Caragea declară că este un scriitor „născut pe Google”, unde şi-a publicat, mai multă vreme, scrierile poetice care l-au făcut cunoscut şi care au contribuit la proliferarea unui curent cultural de avangardă în virtual. Într-adevăr, se poate vorbi de o reuşită... » (Prof. Dr. Theodor CODREANU, în revista Feed Back, 2015)
 
« „Fie că vrem, fie că nu, Internetul ne marchează existenta. Aparitia acestui nou mijloc de comunicare a revolutionat modul de gîndire si manifestare al scriitorului contemporan. Însă, dacă pentru unii dintre noi Internetul înseamnă mersul firesc al evolutiei, pentru altii reprezintă o adevărată cutie a Pandorei”, scrie Ionut Caragea în introducerea unei cărti apărute la editura ieseană Fides. El, împreună cu „partenerii” săi (Alexandru Florin Tene, Ileana Floran, Gabriel Mirea, Laurentiu Bădicioiu, Maria Popescu Butucea, Angela Furtună, Petre Fluierasu, Radu Botis, George L. Nimigeanu, Mircea Gheorghe, Marius Chelaru, Petra Vlah) propun un interesant „dialog la masa www”, pornind de la următoarele întrebări: Credeti că asistăm odată cu aparitia internetului si la o nouă miscare literară mondială?, Tinînd cont că Google este cel mai folosit motor de căutare pe internet, cum l-ati aprecia ca spatiu global de evolutie a literaturii moderne din 1998 si pînă în prezent?, Ce părere aveti despre convietuirea internet-carte, în conditiile în care Google facilitează accesul la orice autor si orice operă literară?, Poate fi considerat internetul unul dintre factorii importanti spre trecerea la universul Cyber-poetry?, Se poate spune că odată cu aparitia internetului, zilele postmodernismului sînt pe sfîrsite?, Este internetul un nou instrument de introspectie, oglinda în care se priveste umanitatea?, Poate avea internetul conotatii transcendentale? Poate fi o religie?, Putem să ne nastem pe internet? Să trăim, să iubim, să murim?, Credeti că se poate vorbi de un nou curent literar intitulat Curentul Generatiei Google? Un „dialog” incitant si puncte de vedere care arată si viziunile diverse despre ce înseamnă azi în ochii nostri internetul. » (Marius CHELARU, în revista Convorbiri literare, 2010)
 
« Abordând deseori genul „Cyber-Poetry” în poezii precum Download, M-am născut pe Google, Disconnect, Ionuţ Caragea este singular în literatura română contemporană, spiritul său liber neputând fi ţinut în frâu de nicio direcţie sau grupare literară. Care sunt motivele acestei atitudini? O parte din răspunsuri ar putea fi găsite în amplul interviu din 2009, intitulat Literatura virtuală şi Curentul generaţiei google, la care participă mai multe personalităţi din lumea literară, poeţi, prozatori, critici literari. » (Antoaneta TURDA, în revista Bibliotheca Septentrionalis, 2013)
 
« Nu voi trece la discutarea acestor scrieri înainte de a spune câteva cuvinte despre autor, cu atât mai mult cu cât mi se pare a fi omul unei cariere paradoxale. Înainte de a se consacra scrisului, a fost sportiv de performanță, rugbist cu diploma obținută la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității „Ovidius” din Constanța. A practicat această disciplină la modul profesionist, atât în România, cât și în ceea ce va numi ulterior „exilul creator” din Canada (între anii 2003-2011). La Montréal își descoperă vocația de scriitor, debutând cu versurile din volumul Delirium tremens (2006), urmate de culegerea oarecum programatică M-am născut pe Google și de mai multe alte volume fie de versuri, fie de aforisme, tipărite atât în română, cât și în franceză. Ca promotor cultural, a fost unul dintre fondatorii Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec și ai editurii acesteia, stimulând astfel impulsurile artistice ale diasporei canadiene. Pe de altă parte, s-a străduit să definească prin intervenții proprii și printr-o masă rotundă aplicată la subiect, Literatura virtuală și Curentul Generației Google – o generație în care se recunoaște el însuși. Militând în fond pro domo, a încercat în felul acesta să dea consistență teoretică unei ramuri a poeziei române de început de secol XXI ce mizează mult pe formele virtuale ale literaturii și își caută calea proprie între experiențele încă în ebuliție ale liricii postmoderne. » (Prof. Dr. Mircea OPRIŢĂ, în revista Helion, 2014)