Aşa ne-a fost scris
« Prima pagină
Un câine fugind hăituit
Scrie cu labele-n praful drumului
Caligrafia destinului nostru
–  „aşa ne-a fost scris”
Conjuncturile se termină în cozile seminţei
Şi nimic din ce doare nu are de ce.
Ne doare mai tare locul din care-am
Luat piatra spre-a da cu ea
Decât învineţirea locului lovit.
 
Câine,  câine,  fugi mai caligrafic,  strigăm
Şi el se sperie mai tare şi fuge prin bălţi
De parcă ar nimeri-n placente.
 
Cine l-a fugărit? – întrebăm.
Cine l-a fugărit? – ni se răspunde.
 
A fugit prin noroaie,  sufletu-i
Ieşea din piept cum centrul dintr-un cerc
Atârnând de-atâta învârtire.
 
Murdar de noroi l-au luat
Şi l-au înecat într-un borcan cu miere.
Cam asta e viaţa –
   „Aşa ne-a fost scris!”