Georgiana, care a plâns că i-am dorit coperta cărţii de matematică,
care vroia neapărat să vadă numele cui scriu pe bancă,
care nu mă ajuta să-i desfac sutienul
şi care îmi lăsa autografe pe gât.
Georgiana, care mi-a zâmbit ca să-i dau Moromeţii şi cartea de română,
care vroia neaparat să-i copiez scrisoarea, pe care am citit-o pentru ea,
care nu mă ajuta la orele de matematică pentru că nu i-o ceream
şi care vroia să-i dau un autograf doar dacă veneam cu tricoul meu negru,
pe care scria: Nu dau autografe.
Georgiana, care m-a invitat la bal şi am refuzat-o,
care s-a combinat la bal doar ca să-mi facă în ciudă
şi care m-a întrebat apoi când am rămas singuri: Ce ţi-am făcut?
după ce încercasem s-o arunc pe geam în glumă.
Georgiana, care a primit primii lilieci de ziua femeii
de la mine din gradina de lângă şcoală,
care mi-a desfăcut buchetul de crizanteme pentru profesoare
şi mi-a zambit iar: Aşa-i că merit şi eu o floare?
Georgiana, care a minţit tatălui ei că am scuipat-o şi am bătut-o,
care mi-a râs în faţă şi mi-a spus că nu-mi amintesc, dar că am scuipat-o
şi că atunci când i-am pus degetul pe frunte şi am împins-o
a exagerat doar puţin când a spus ce a spus.
Georgiana, care atunci când mergeam după ea în glumă acasă
când eram foarte certaţi rostea calmă: Eu vreau să pleci acasă… la tine!
care povestea că îi e frică să mai meargă la şcoală din cauza mea
şi care îmi aducea la cunoştinţă în metrou când o linişteam să nu-i fie teamă
că nu îi fac nimic: Nu mi-e frică de tine!
Georgiana, care stătea lângă mine aşteptând să-i zic ceva,
care mă întreba când mă vedea trist: Cine te-a suparat?
iar prietena ei mă tachina: Vezi, are cine sa te apere…
şi căreia-i spuneam la fel când o vedeam ca mine,
iar prietena ei o măgulea: Vezi, are cine sa te apere…
Georgiana, care s-a dus acasă şi a început să plângă de faţă cu părinţii ei
înflorind cum am făcut-o proastă la ora de romană,
că văzuse piesa de teatru la care avea de făcut cronica,
deşi spusesem profesorului doar: Pe mine nu m-a convins că a vazut piesa.
Georgiana, care a fost aproape la fel de rece cum am fost şi eu,
care s-a spalat de mine într-o apă plină de păcate,
care nu ştia că problemele dintre mine si ea sunt doar între noi,
care aştepta s-o sarut când am vorbit pentru ultima oară şi eu am pupat-o doar
pe obraz.
Georgiana, care îmi spunea: Dacă ştiai că vin eu, n-ai fi venit,
care nu ştia că doar pentru ea am venit şi aş fi venit oriunde în lume,
care vroia să mă ia cu maşina de parcă aş fi uitat tot
şi care mi-a amintit mereu: Aş fi vrut să rămânem amici.
Georgiana, care se uita insistent la mine
şi pe care când o intrebam: De ce te uiţi aşa la mine?
glumea faţă de tricoul meu pe care scria ceva comic
Mă gândeam dacă azi, chiar ţi-ai luat pastilele.
Georgiana, care era placută de toţi baieţii din liceu,
care vindea produse de la Avon,
care şi-a schimbat numărul de telefon
şi căreia îi venea atât de bine negrul că exclamam în mine: E mai frumoasă ca
noaptea
şi eu mai prost ca noaptea că i-am facut ce îi făceam.
Georgiana, pe care am luat-o în braţe şi m-am făcut că e prea grea
să mă lase s-o ţin de parcă i-aş fi făcut o favoare,
pe care am trecut-o în braţe o baltă plină de noroi
ca şi cum… ca şi când trece mirele mireasa.
Georgiana, care mi-a zis ofuscată să n-o mai caut deşi nu vroia asta,
care scria poezii şi care a intrat la ASE,
care nu vroia să bea după nimeni deşi o făcea după mine
şi care ba spunea: Asta crezi tu despre mine?
sau ,, Nu mă interesează părerea ta!”
Georgiana, care asculta manele acasă şi la fiecare bairam,
care s-ar fi uitat la telenovele dacă ar fi avut timp,
care spunea: Noi ne iubim, dar nu ştia că eu chiar o iubeam
care îmi răspundea când o întrebam: De unde ştii? Figurat vorbeam.
Georgiana, care dacă n-ar fi existat ar fi fost prietena mea imaginară,
pe care s-o ştiu şi care să mă ştie pe dinafară,
care să râdă la glumele proaste, care să-mi şteargă lacrimile,
care să mă facă să sufăr şi pe care s-o fac să sufere
încercând s-o fac fericită.
Georgiana, care mi-a împrumutat caietul de mate când am rămas corigent şi i
l-am cărcălit,
care mi-a împrumutat inima şi nu mi-a mai dat-o înapoi,
pe care am cărcălit-o în schimb şi căreia îi scriu acum pe
garduri
sau pe
ziduri cu graffiti că-mi pare rău unde alţii ar scrie alte chestii.
Georgiana, pe care vreau s-o reîntâlnesc la Victoriei când schimbă metroul
când eu merg la facultatea mea şi ea pleacă de la facultatea ei,
care îşi va aminti cândva de copilul acela bolnav de cap şi inima care o iubea
tocmai când vom asculta amândoi la radio ,, It must have been love but it’s
over now”
şi care
va înjura nenorocita aia mi-a furat viaţa.