Când te-am văzut
« Prima pagină

 

Când te-am văzut urcai pe scări spirale
Ţinându-te cu mâinile-amândouă.         
Un vânt sufla-n tangaje triviale
Făcându-mi vechea pestilenţă, nouă.
 
C-un simţ arid, avid cerşeam să plouă,
Conturul ud - abise sculpturale -
Clipa s-o facă, despicată-n două,
Să-nţepenească-n lumi imateriale.
 
Stârneai un vânt - cu tonuri de furtună -
Predominant, adus la exaltare
De muta, implacabila chemare...                                 
 
La baza scării, gânduri când se-nturnă,
Privirea ta căzu, inoportună :                            
La ce te-aştepţi ?  Nimic nu-i nou sub soare!