Precum si voi, om sunt

 
« Prima pagină
                                   Sunt om crescut si adumbrit la tara
                          Metropola nu-mi spune mai nimic,
                          Tumultu’lumii caut sa despic
                          Precum din iarna cerne-a primavara.
 
 
                          Sunt om de sat iar glia imi prieste
                          Cu greutati ramase-n batatura,
                          Uitindu-le si cea mai grea masura
                          Ce scapara-n fiorii de poveste.
 
 
                          Sunt om de aici,cu voi de orisiunde
                          Mirosul gliei vesnic parintesti,
                          Trezeste amintirile firesti
                          Nicicind cu rostul inca de a se ascunde.
 
 
                          Sunt om de aici-imi cere glia sfinta
                          Rasfat, dureri sa le petrec mereu
                          Aici,cu cerul meu, cu Dumnezeu
                          Cu bunii mei ce rar de mai cuvinta.
 
                          ……………………………………
 
                         Zimbiti la suflet ce zimbeste iar
                         Sau lacrimati, zalog far’ de masura ;
                         Durerea nu e calea inspre ura
                         Iubirea nu e drum far’ de hotar.
 
 
                        Precum si voi, om sunt, lumina-umbra
                        Vazuta de prea multi ori poate sumbra.