- Născută în 26 septembrie 1967 în
judeţul Bihor.
A absolvit Institutul psihopedagogic din Oradea şi apoi a urmat
Facultatea de litere din acelaşi oraş.
Debutul literar a avut loc în cadrul cenaclului Barbu Ştefănescu
Delavrancea din Oradea, condus scriitorul Paşcu Balaci.
Între 2001-2012 a publicat articole de specialitate în revista editată
de Casa Corpului Didactic din acelaşi oraş.
În 2012 a câştigat premiul al II-lea la Simpozionul Internaţional de la Iaşi, Universul
Ştiinţelor.
În 2013 a fost publicată în Antologia poeţilor moderni români de la
Bucureşti.
Motto personal: "De mică mi-a plăcut să zbor cu fluturii, să plutesc cu
norii, să râd cu soarele, să dansez cu fulgii de nea, să cânt cu florile,
dar mai ales să iubesc din tot sufletul meu tot ceea ce mă înconjoară".-
-
-
-
- Bătrâneţe amară
Timpul nu mai are răbdare,
mă ceartă,mă pedepseşte,
Tăindu-mi porţia de fericire!
Îmi apasă umerii goi
În fiecare clipă,
cu nori şi ploi!
Brăzdând adânc
în trupul istovit
de-atâta suferinţă!
Nu vrea să-mi vadă
mâinile împreunate
cerând iertare,
capul plecat, a căinţă,
vorbele de iubire,
dragostea de viaţă,.
Setea de dorinţă,
în faţa lui nu mai au valoare
Timpul se scurge…
Totul moare!
-
- IL VECHIO
Il tempo non ha pazienza con me,
mi colpisce, mi punisce,
tagliandomi una scheggia di felicità!
Mi spinge sulle spalle nude
ogni giorno,
con nuvole e piogge!
Lasciando ferite profonde
sul corpo esausto
dalla fredda sofferenza!
Lui non vuole vedermi
mani giunte
che chiedono perdono,
il capo in pentimento,
le tenere parole di
amore per la vita,.
La sete del desiderio,
di fronte a lui non hanno più alcun valore
Il tempo stringe ...
Tutto muore !
Cine sunt eu?
Sunt gingaşul răsărit
cu sărutarea dulce a zorilor;
sunt casa pe care ai construit-o,
la chemarea cuvântului;
sunt lemnul din care e făcut
scaunul pe care stai;
sunt copilul pe care l-ai crescut,
ce caută în ochii vieţii calea dreaptă;
sunt revărsarea caldă a razelor,
peste ostenitul pământului trup;
sunt lacrima de fericire,
ce alunecă încet pe obrazul tăcut;
sunt clipele de iubire ce le-ai trăit
cărora azi le-au crescut aripi;
sunt gândul alb din inima ta
ce, luptând cu răutatea,
mereu, mereu învingea;
sunt farul ce-ţi luminează drumul
când marea vieţii e învolburată;
sunt răcoroasa oază
din veşnicul deşert;
sunt apusul ce aşteaptă
să te ducă în lumea viselor;
sunt iubire, sunt viaţă, sunt soare!
Nebuna mea dorinţă
Se-nalţă-n ceruri albe, din veşnica noapte,
Prin neguri crude, dragostea răzbate,
Vocea-ţi se transformă-n dulci şoapte,
Ah, neînfricata iubire, totul poate!
Să fug? Nu! Mi-e trupul plin de dor,
de patimi negre, sărutând dulcele fior,
de clipe tainice, înălţate-n zbor uşor,
de aripi albe... Ah, dulci vise da-amor!
Dar acum, cu tine...
nu mai vreau să zbor!
Plânge toamna
Plâng copacii, rând pe rând,
Lacrimi ruginii varsă întruna!
Plâng mireasma florilor de mai,
Al pastorilor vechi cântec de nai,
Plâng mângâierea caldelor ploi,
Sărutând roadele dulci, moi...
Gândind la zile verzi, înseninate!
Ce s-au dus cu vara toate!
Plâng copacii... rând pe rând!
Mon amour
la lave qui déborde
à la marge des paroles inarticulées
incapables d'exprimer
tout l'amour qui me brule dedans...
je cherche l'oasis dans le desert
fleur de montagne
qui croit dans ma poitrine
je cherche, je cherche
sans cesse la flamme
qui me conduit
Sur l'introuvable voie de l amour.
J'ai vagabondé sur les montagnes,
en descendant après
Ver la mer
Loin de toute lumière,
même si je sens qu'elles approchent
tout en restant très loin de moi,
car la flamme réussit à percer l'eau qui l'étrangle et l 'eteint !
IL MIO AMORE
lava que sprizza dalle sponde del vulcano
accanto alle parole incomprensibili
che non possono esprimere
tutto l amore
che mi brucia dentro
cerco l oasi nel deserto
mentre un fiore di montagna
cresce nel mio petto..
cerco, cerco,
incessantemente la fiamma che mi conduce
sulla arcana strada dell amore
Ho errato sulle montagne
Precipitandomi a mare
Lungi da ogni luce
Pur sentendo che bruciano lontane,
esse mi sfiorano
pur restando lontane da me
giacche la fiamma riesce
a trafiggere l acqua che la strangola
e la spegne!
-
-
- Mon amour,
la lave qui déborde
à la marge des paroles inarticulées
incapables d'exprimer
tout l'amour
qui me brule dedans...
je cherche l'oasis dans le desert
fleur de montagne
qui croit dans ma poitrine
je cherche, je cherche
sans cesse la flamme
qui me conduit
Sur l'introuvable voie de l 'amour.
IL MIO AMORE,
lava que sprizza dalle sponde del vulcano
accanto alle parole incomprensibili
che non possono esprimere
tutto l amore
che mi brucia dentro
cerco l oasi nel deserto
mentre un fiore di montagna
cresce nel mio petto..
cerco, cerco,
incessantemente la fiamma
che mi conduce
sulla arcana strada dell amore!
Scrisoare
Dragul meu,
Iubirea de tine,
se revarsă peste marginile
încăpătoarelor cuvinte!
Răsună şi acum urmele
paşilor tăi în capela
sufletului meu;
Aştept să vină iar
marea sărbătoare a iubirii,
să-mi împodobeşti viaţa
cu lumânări şi flori,
să strălucească micul schit
din trupul de pământ.
Şi-înfrigurată aştept
sărutarea ta,
aşa cum aşteaptă pământul,
ploaia binecuvântată,
după seceta îndelungată.
Aş vrea să te strâng la piept
zile şi nopţi la rând!
Acum te caut,
nu te găsesc şi plâng,
visând la iubirea
ce-a fost odată
şi poate nu va mai fi nicicând!
Lettera
Mio caro
Il tuo amore
le parole non possono descrivere
l'amore che ti porto io!
Ora i passi stanno squillando
i tuoi passi nella cappella
dell anima mia;
Sto aspettando che venga di nuovo
la grande festa dell'amore,
per decorare la mia vita
con candele, e fiori,
e filamenti splendenti
che nascono dal mio ventre
che e quello della terra.
E ti sto aspettando
il tuo bacio,
come la terra si aspetta,
la pioggia benedetta,
dopo la lunga siccità.
Poi ti prendo al petto
Mi piacerebbe
giorni e notti di fila!
Ora ti sto cercando,
Non ti trovo e piango,
sognando l'amore
quello che era una volta
e che forse non sarà mai!
