Primăvara de apoi
« Prima pagină
Liliecii vin noaptea, dragă,
Să ne polenizeze rănile cu beznă
Spre Primăvara de Apoi.
 
Nici nu mai ştii sudoarea
Mişcării cărui deget va fi declarată Lethe,
Nici nu mai ştii că haina luată
Pe tine poate fi ultima.
 
Lilieci vin noaptea
Să ne polenizeze rănile cu beznă,
Ne doare luminos această germinare.
Femeie, te sărut şi urlăm
Amândoi  în timpul sărutului,
Ca să atenuăm şocul
 
Ca să nu se sperie Echilibrul.