m-am întâlnit într-o
seară cu un sentiment
abia ieşit din starea de levitaţie
cu o voce melodioasă şi pupile dilatate
inventaria ziua ce se scufunda în zare
figuram pe la jumătate zămislită în rădăcini fără copac
am vrut să mă ridic îmi crescuse o aripă
doream să fiu zborul
o umbră a pământului mi-a pus piedică şi am căzut
într-un poem lipsit de relief
de atunci nu mai simt nu mai văd sentimente
ochii mi s-au depărtat de cap
sensibilitate neînţeleasă de ordinea umană
alunecată în tăcerea simţurilor devorate de existenţă
am o zi proastă
memoria şi-a amintit această întâlnire
ce mă sfidează şi azi cu braţele încrucişate