departe de crepuscul
zăpezi imaculate mi-ai promis
sub pleoape roşii somnul gigant caută
izvoarele se preling cu ochi de rouă
petale uscate lan de mărăcini urma sarutului vremii
mă caută dincolo de mine
castele de nisip înveşmântate în sângeriu chip
îşi aşteapă ziditorul
n-am mai putut sta în privirile adâncului
cineva striga şi parcă venea spre mine
orizonturi albastre întretăiate de mirosul busuiocului pun
cenuşa timpului în urna inimii
sub tâmpla verii îşi fac cuib o întrebare şi călătorul
ce zi e azi e doar luni spre marţi
zile care s-au dus o dată cu primele înserări
se semnau indescifrabil