Pescarii toamna
« Prima pagină
Frunze-n vânt se-nvârtejesc
în carnea toamnei ciulinii se înfig.
Zorile de ziuă iarăşi se ivesc,
se-ntorc la cherhana pescarii, şi
se strig.

Idi suda, Liova! Priponeşte lotca,
că bate vântul rece, pică bruma!
De o mai ţine-aşa, pescuim cu copca.
Cad din izvorul lor de sevă frunze
câte una.

Davai vodka! Frigul te pătrunde,
hai să ne-odihnim după atâta trudă.
Picat şi gras e peştele din undă,
Boje moi! Vorbesc în bărbi cu
voce surdă.

 
Fluviul vălurit e-negurat, de smoală
păşesc pescarii pe uscat, se rup de ape
care se sparg în cercuri, se răscoală,
brumele se-aştern, duhuri se ridică,
pe aproape.