Despărţire
« Prima pagină
duhul din scorburi a
frământat toată noaptea, lăsând
la dospit lutul cel
de pe maluri, cu greierii lui
cântători în plămadă, se umflau
elitrele, se macerau
în verdele vrăjii, în apa
cu miros de alge străvechi şi
de mort,
după al treilea cântat al
cocoşilor, malul putea fi împletit,
margini de prescură în trei şi
în şase, şi-atunci s-a
ivit mâna cea trasă-n argint,
să taie pe lac o cruce de taină,
despărţind apa de cer, de pământ
şi lumină, patru dreptunghiuri adânci,
neguroase.