Dimineaţă

pe pâine ceva

închid fereastra

uşa se mişcă

doar pasărea

copacul cade

gând agitat

parfumul tău

şi în rest

numai amintirea

şi tristeţea

umplu paharul

să beau

să lăcrimez

mişcarea tace

ciobul oglinzii

şi uşa trântită

vântul bate

somnul nu vine

printre regrete

tu nu eşti

nici altcineva

doar liniştea

 sparg paharul

sângele curs

şi dincolo

Dumnezeu